Efectele încălzirii globale se pot deja resimți în propriile noastre case

Efectele crizei climatice se manifestă în moduri din ce în ce mai alarmante, spre exemplu, în septembrie 2020 a fost cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată în istoria omenirii și este de datoria noastră să protejăm mediul în care trăim. Una dintre principalele provocări pentru arhitecți va fi proiectarea de clădiri care pot fi răcite natural sau artificial în cel mai eficient mod posibil, din moment ce procesul de răcire a unei clădiri este mult mai dificil decât cel de încălzire. Prin creșterea gradului de conștientizare a acestor probleme, am putea prezice că arhitecții vor fi și mai riguroși atunci când aleg compoziția și comportamentul materialelor și a produselor, când evaluează cu atenție consecințele deciziilor de proiectare și vor lucra cot la cot cu experții din alte domenii. Aceste considerații par a fi evidente, dar s-ar putea ca în practică situația să fie diferită, mai ales în orașele dense și în țările emergente, unde provocările devin mai complexe. Potrivit ONU, orașele care vor crește cel mai mult în următorii ani sunt situate în principal în zone cu climă caldă. Pentru a evita o catastrofă energetică, arhitecții trebuie să prioritizeze aceste probleme.

Confortul individual trebuie aliniat cu eforturile colective de combatere a crizei climatice

După cum putem observa, totul este interconectat. Putem echipa o casă cu cele mai avansate tehnologii pentru a atinge niveluri optime de confort, însă dacă toate aceste sisteme generează un impact negativ pe scară largă, acestea sunt inutile. După doi ani dificili, tendința ar trebui să se îndrepte către colaborare. Trebuie să ne gândim la efectele deciziilor noastre asupra comunității. În ce măsură suntem conștienți de comportamentul și efectele spațiilor pe care le locuim și proiectăm? De asemenea, abordăm un stil de viață sustenabil, cum îl putem îmbunătăți?

Schimbări semnificative vor avea loc pe scară largă dacă se va promova, în industrie, o legislație adecvată. Cu toate acestea, și apariția unor consumatori mai atenți poate determina transformări majore pe termen lung. Același lucru este valabil și pentru arhitecți. Un proiect arhitectural care nu ia în considerare repercusiunile pe scară locală și globală și care nu se adaptează la un viitor în schimbare, devine nefezabil și o problemă pentru generațiile viitoare. Confortul individual va rezista doar dacă este realizat în mod colectiv și sustenabil pe scară largă, alimentându-se reciproc. Funcționează la fel ca imunitatea colectivă: un vaccin administrat doar unui număr redus de indivizi nu va eradica boala.

Trebuie să construim un viitor multidisciplinar conștient de efectele mediului înconjurător

Conform manifestului urbanistic al Cartei Atenei, un oraș trebuie să satisfacă patru nevoi de bază pentru locuitori: de a locui, de a lucra, de a se recreea și de a circula (Atena C: 1941; v.p. 130). Pandemia a forțat mutarea acestor funcții în interior, iar ultima nevoie a fost cea mai afectată. Putem doar să preconizăm ceea ce urmează, dar un lucru este sigur: trebuie să fim pregătiți pentru adaptare, evitând egoismul și rigiditatea. Un viitor multidisciplinar conștient, dispus să se adapteze, este un punct bun de plecare pentru a acționa simultan pe mai multe scale, fără a neglija pe nimeni sau nimic.

Articol scris în colaborare cu ArchDaily