ArchDaily
Sustenabilitate
6 minutes min

Butterfly Effect: 4 principii pentru combaterea problemelor globale prin intermediul arhitecturii

Butterfly Effect: 4 principii pentru combaterea problemelor globale prin intermediul arhitecturii

Într-o lume predominant urbană, care se confruntă în mod constant cu probleme precum generarea de deșeuri, deficitul de apă, dezastre naturale, poluarea aerului și chiar răspândirea de virusuri, este imposibil de ignorat impactul omului asupra mediului. Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă omenirea și este esențial să găsim modalități de a încetini procesul. În acest scop, obiceiurile noastre legate de producție, consumerism și urbanism vor trebui să se schimbe, altfel schimbările climatice și degradarea mediului vor continua să diminueze calitatea și durata vieții noastre și a generațiilor viitoare.

Deși par schimbări intangibile și îndepărtate, aceste ineficiențe energetice și problemele legate de deșeuri sunt mult mai prezente decât ne putem imagina. Ca mulți alți specialiști din diverse domenii, arhitecții se confruntă zilnic cu astfel de probleme în momentul în care decid modul de proiectare și materialele folosite. Cu alte cuvinte, deciziile lor au un impact global. Așadar, cum poate fi folosit designul pentru a crea un viitor mai sănătos pentru lumea în care trăim?

În țările industrializate, clădirile sunt responsabile de 40% din energia consumată. O mare parte din această energie este irosită din cauza modului de proiectare a clădirii care nu este bine adaptat mediului, climatului sau realității locale. Proiecțiile demografice arată că în 2050, 70% din populația lumii va locui în orașe. Se preconizează o dezvoltare și înmulțire a metropolelor, în principal în Africa și Asia, ceea ce va duce la transformări teritoriale puternice și la noi tipologii de construcții. În același timp, zonele urbane deja consolidate ar trebui să se concentreze pe reformele de urbanism și revitalizare.

Cea mai mare provocare va fi asigurarea faptului că noile clădiri, dar și cele renovate, de la cele mai mici case până la cele mai mari instituții și infrastructuri publice, vor avea un impact mai scăzut asupra mediului, folosind mai puțină energie și resurse și generând mai puțină poluare și deșeuri, rămânând în același timp la fel de sigure și confortabile ca înainte. În același timp, acestea vor trebui să asigure starea de bine a ocupanților, satisfăcând cerințele termice, vizuale, acustice și calitatea aerului. 

Cum poate arhitectura să rezolve această situație și care ar putea fi principalele strategii pentru combaterea problemelor cu care ne confruntăm?

 

Principiul 1: Oferă stare de bine utilizatorilor

Ne petrecem majoritatea timpului în spații închise, iar condițiile de confort ne influențează puternic sănătatea și starea de spirit atunci când sunt neadecvate. Dezvoltat de Saint-Gobain, conceptul Multi Confort este un program complex care cuprinde toate aspectele ce contribuie la confortul din clădirile rezidențiale și terțiare. Oricât de simplu ar părea, spațiul trebuie să le ofere ocupanților 5 aspecte cheie – estetica, confortul termic, acustic, vizual și calitatea aerului.

• Temperatura: Nici prea cald, nici prea rece. Ca să ne se simțim confortabil și să ne desfășurăm activitățile zilnice într-un mod eficient, mediul trebuie să mențină confortul termic indiferent de temperatura din exterior. 

• Confort vizual: Conceptul de confort vizual depinde de capacitatea de a controla nivelurile de lumină din jur. Ochiul uman se adaptează constant la nivelurile de lumină. Prin urmare, prea puțină sau prea multă lumină poate provoca disconfort vizual, la fel cum schimbările bruște sau contrastele puternice pot provoca stres și oboseală. 

• Confort acustic: Cercetările au demonstrat că mediile acustice bine proiectate din birouri sau școli ajută la îmbunătățirea concentrării și permit o comunicare mai bună. Confortul acustic înseamnă reducerea zgomotului intern și extern și obținerea unor condiții acustice adecvate pentru fiecare spațiu. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea unor materiale care izolează zgomotul extern, reducând reverberațiile interne.

• Calitatea aerului: Calitatea aerului din interior se referă la cantitatea corectă de aer proaspăt furnizat în raport cu rata de ocupare și tipul de activitate. Pentru obținerea unei calități bune a aerului din interior este nevoie de folosirea unor materiale care nu emit compuși organici volatili (COV), cum ar fi formaldehida, folosirea de ferestre și uși de înaltă performanță care asigură o etanșare superioară și utilizarea de produse care contribuie la performanța sistemelor de ventilație pentru o reciclare optimă a aerului.

 

 

Principiul 2: Deveniți prietenoși cu mediul înconjurător

Toate deciziile care implică un proiect, indiferent dacă implică implementare, dimensiuni, orientare, facilități sau materiale, au un impact total privind amprenta de mediu a unei clădiri, nu numai în stadiul de construcție al acesteia, ci de-a lungul întregii sale vieți. Aceste specificații vor fi diferite în funcție de tipul clădirii, de climă, program sau buget. Nu există formule sau materiale magice pentru a atinge sustenabilitatea – doar soluții bune, specifice anumitor locuri, momente și realități.

 

Principiul 3: Dezvoltare profesională și productivitate constructivă 

Se consideră că sectorul construcțiilor civile are un deficit tehnologic, cu tendința de a produce o cantitate enormă de deșeuri. Treptat, tehnologia a început să ofere un control mai mare, precizie și automatizare a proceselor repetitive, cu scopul de a îmbunătăți productivitatea pe șantiere.

Dezvoltarea de soluții modulare și prefabricate ajută la construcția mai rapidă și inteligentă a clădirilor. Aceste soluții pot reprezenta, de asemenea, o creștere a raționalității și a adaptabilității de-a lungul vieții unei clădiri. O casă, de exemplu, poate fi ușor extinsă sau redusă dacă sunt utilizate sisteme de construcție standardizate și modulare. Încorporarea de noi tehnologii în clădire, cum ar fi automatizarea caselor, este un aspect suplimentar de luat în considerare.

 

Principiul 4: Proiectare și construcție automată

Conectarea proiectelor arhitecturale virtuale la realitatea șantierului, creșterea eficienței și a exactității, reducerea apariției erorilor și economisirea timpului, precum și a banilor și a resurselor sunt principalele obiective pentru înglobarea mai multor tehnologii într-un domeniu atât de rezistent la schimbare.

De exemplu, în timp ce Realitatea Virtuală creează un mediu cu totul nou, independent de lumea reală, Realitatea Augmentată include elemente virtuale care interacționează cu ceva deja existent. Termenii și tehnologiile, cum ar fi big data, roboți și drone, automatizarea locuinței și procesele repetitive de proiectare vor fi în curând integrate în viața noastră de zi cu zi, îmbunătățind procesele arhitecturale și calitatea proiectelor și a construcțiilor. 

Identificarea și combinația ideală de factori pentru a obține un confort total (termic, vizual, acustic, calitatea aerului) ne îndrumă deja în direcția corectă pentru a ajuta la combaterea marilor provocări din următoarele decenii. Dacă toți arhitecții vor profita de această oportunitate și vor adopta instrumentele oferite de noile tehnologii, suma eforturilor noastre individuale ar putea avea un impact autentic la nivel global.

 

Articol realizat în colaborare cu ArchDaily