Care sunt factorii de acasă și de la birou ce ne influențează starea de bine și sănătatea
Când te gândești la confort, care este primul lucru care îți vine în minte? Finisaje premium, scaune somptuoase și design elegant? Puțini s-ar gândi, însă, și la alte caracteristici ale confortului iar acest lucru este, cel mai probabil, cauzat de lipsa unei definiții alternative.
Pe lângă factorul estetic, confortul constă în cinci aspecte-cheie ce contribuie la starea de bine a ocupanților, în special pentru omul modern care petrece în medie 90% din timp în spații închise. Pentru a le atinge, arhitecții și proiectanții trebuie să aibă, pe lângă o cunoaștere solidă a conceptelor care stau la baza celor mai bune practici, și o înțelegere profundă asupra modului de selecție a materialelor, responsabile pentru calitățile vizuale, termice și acustice ale spațiilor, dar și pentru calitatea aerului din spațiul de la birou și de acasă.
Care sunt cei 4 factori responsabili pentru confort și cum sunt aceștia măsurați?
1. Confortul acustic
Confortul acustic este determinat de nivelul sonor adecvat. Acest nivel este măsurat în funcție de absența sunetelor nedorite, precum și de calitatea sunetelor pe care dorim să le auzim. Pentru măsurarea acestui aspect, se utilizează descriptori de confort corespunzători tipului de clădire (rezidențială, birouri, școală, spital sau hotel) și activitate.
2. Confortul vizual
Conceptul de confort vizual depinde de capacitatea de a controla nivelurile de lumină din jur, deoarece ochiul uman se adaptează constant la acestea. Prin urmare, prea puțină sau prea multă lumină poate provoca disconfort vizual, la fel cum schimbările bruște sau contrastele puternice pot provoca stres și oboseală.
3. Confortul termic
Confortul termic este determinat de temperatura aerului, umiditate și absența curentului. Nivelul termic ideal variază în funcție de geografie și cultură dar, în general, cele mai confortabile temperaturi pentru interior se situează între 21-24ºC.
4. Calitatea aerului
Calitatea aerului este determinată de cantitatea de aer proaspăt furnizat, poluanți și mirosuri. Este de obicei evaluată prin măsurarea concentrației de CO2 și VOC (compuși organici volatili), precum și prin numărul de microparticule și prezența toxinelor biologice.
Resurse, eficiență și stare de bine
Odată cu progresul urbanizării și având în vedere că, în fiecare săptămână, peste 1 milion de oameni din întreaga lume se relochează în orașe, construcțiile trebuie să devină cât mai durabile, luând în același timp în considerare sănătatea și starea de bine ale ocupanților. Potrivit unui raport al ASHRAE (Societatea Americană a Inginerilor specizați în Încălzire și Climatizare), reducerea problemelor respiratorii, alergiilor și răcelilor obișnuite poate economisi zeci de miliarde de dolari – iar totul începe de la modul de proiectare a clădirilor.
Pentru a preveni efectele ireversibile ale unui consum dezechilibrat generat de dezvoltarea accelerată a urbanizării la nivel global și pentru a susține economia circulară, arhitecții, producătorii și constructorii trebuie să se orienteze către soluții care minimizează efectele asupra mediului înconjurător. Imprimarea 3D și utilizarea de procese BIM sunt câteva exemple pe care aceștia le pot implementa în procesul de proiectare a unei clădiri. Aceste acțiuni ajută la reducerea timpului de construcție, la limitarea generării deșeurilor și la reducerea costurilor logistice.
Având o viziune de ansamblu asupra tuturor acestor posibilități, proiectanții de clădiri pot și ar trebui să devină lideri în proiecte durabile și eficiente din punct de vedere energetic. De asemenea, reducerea deșeurilor în procesele de construcție asociate cu principiile de bază ale confortului ajută la ridicarea orașelor viitorului, mai puțin dependente de resurse naturale.
Articol realizat în colaborare cu www.archdaily.com