ArchDaily
Sustenabilitate
Dezvoltare durabilă
11 minutes min

Ce înseamnă un oraș sustenabil?

Ce înseamnă un oraș sustenabil?

Auzim tot mai des termenul de oraș sustenabil, dar știm cu adevărat ce presupune? Este mai verde și mai eficient din punct de vedere energetic decât un oraș tradițional? Ne va schimba stilul de viață? În acest articol, vom separa faptele de ficțiune privind orașele sustenabile.

Cei trei piloni ai unui oraș sustenabil sunt: echilibrul de mediu, economic și social. Dar, în practică, ce înseamnă cu adevărat un oraș sustenabil? Un oraș sustenabil își recalibrează politicile de dezvoltare pentru a oferi prioritate locuințelor eficiente energetic, își protejează mediul înconjurător, limitează extinderea urbană și încurajează o combinație de locuințe, servicii și magazine, densitate și micromobilitate. Într-un oraș durabil, locuitorii se bucură de o calitate decentă a vieții și nu transferă costurile și problemele generațiilor viitoare. Un oraș sustenabil este, de asemenea, o metropolă în care toată lumea colaborează pentru construirea unui viitor mai bun.

De asemenea, unii oameni pot vedea acest oraș ideal ca pe o amenințare la adresa rutinei, a confortului personal și a libertăților lor. Aceștia se tem de limitările impuse de multiplele obligații pe care trebuie să le îndeplinească pentru a atinge obiectivele „sustenabile și responsabile". Au motive de temere? Pentru a lămuri aceste aspecte, l-am rugat pe Philippe Outrequin, specialist în dezvoltare urbană sustenabilă și autor a numeroase lucrări pe această temă*, să ne ajute să demontăm 14 credințe populare și concepții greșite despre orașul sustenabil.

  1. UN ORAȘ SUSTENABIL ESTE SCUMP ȘI GREU DE ACCESAT

ADEVĂRAT... DAR FALS

Un oraș sustenabil nu este un oraș mai scump. Sau nu ar trebui să fie, pentru că un oraș sustenabil ar trebui să fie în primul rând un oraș incluziv, unde toată lumea poate trăi, indiferent cât câștigă. Este nevoie de bani pentru a renova și a construi, desigur, dar unul dintre obiectivele sale principale este de a ne ajuta să folosim mai puțină energie și mai puține resurse, să călătorim mai puțin, să producem mai puține deșeuri și, prin urmare, pe termen lung, să fie mai accesibil, pentru că, economisind energie, toată lumea se va simți mai confortabil consumând mai puțin. Acesta este punctul de vedere exprimat de Pierre-André de Chalendar, președinte și director general al Saint-Gobain, în cea mai recentă carte a sa, The Urban Challenge. Reviving the desire to live in a city: „Astăzi, singura opțiune este să gândim sustenabil încă de la început – inițial, acest lucru va costa puțin mai mult, dar, atunci când se evaluează corect durata de viață și costurile de funcționare ale unei clădiri, beneficiile sunt evidente."

Ideea unui oraș sustenabil care să fie accesibil se aplică tuturor oamenilor din întreaga lume, nu doar câtorva privilegiați din Occident. „În multe țări în curs de dezvoltare asistăm la apariția unei clase de mijloc care nu se mulțumește cu un standard de bază în materie de locuințe și așteaptă cu nerăbdare o locuință capabilă să îndeplinească standardele de confort ", explică Pierre-André de Chalendar. În ultimii patru ani, comunitatea urbană din Douala, un oraș extrem de dens și de întins din Camerun, a derulat un proiect pilot de reamenajare durabilă în cartierul Makèpè Missokè. Scopul este de a identifica cele mai bune practici care să fie aplicate în întreaga aglomerare pentru a construi un oraș rezilient. Dar un oraș sustenabil este, de asemenea, un oraș „social". Acesta este motivul pentru care orașul brazilian Curitiba, unde locuitorii pot schimba deșeurile pe bilete de autobuz și alimente, de exemplu, a aplicat o politică atât „verde", cât și socială încă din anii 1970.

  1. ÎNTR-UN ORAȘ SUSTENABIL TREBUIE SĂ TRĂIEȘTI ÎN ZGÂRIE-NORI

NU NEAPĂRAT

Un oraș sustenabil își conține expansiunea geografică și caută să se „regenereze". Acest lucru înseamnă densificarea zonelor deja locuite și construirea de locuințe mai dense. Dar mai dens nu înseamnă neapărat mai înalt. Densificarea clădirilor se referă mai degrabă la soluții colective, cum ar fi clădiri de înălțime mică și medie cu terase, balcoane sau grădini modeste. Casele pentru trei sau patru familii - o priveliște familiară în Germania - sunt mult mai practice și mai dense decât casele unifamiliale pe parcele îngrădite. 

  1. TOATĂ LUMEA TREBUIE SĂ LOCUIASCĂ ÎN LOCUINȚE MICI

PARȚIAL ADEVĂRAT

Este de înțeles faptul că, pentru ca un oraș să fie sustenabil, casele trebuie să fie mai mici, pentru a economisi materiale și energie. Dar nu întotdeauna. Putem fi rezonabili și să trăim într-o casă de dimensiuni adaptate familiei noastre și nevoilor acesteia, fără a face compromisuri în ceea ce privește confortul nostru. Mai ales că impactul clădirilor foarte eficiente din punct de vedere energetic poate fi pozitiv.

Pe de altă parte, da, într-un oraș sustenabil, se pune mai mult accent pe partajarea și dezvoltarea de spații de servicii comune, cum ar fi spații de întâlnire, spălătorii, camere de oaspeți comune etc. Acest lucru poate părea restrictiv, dar economisește energie... și bani (accesezi și folosești spațiile doar atunci când ai nevoie de ele și împarți costurile de întreținere) și eliberează spațiu la domiciliu pentru lucrurile personale, de exemplu.

  1. UN ORAȘ SUSTENABIL ÎNSEAMNĂ MAI MULTE CLĂDIRI ȘI MAI PUȚINE TERENURI AGRICOLE

ADEVĂRAT... ȘI FALS

Construcțiile sunt esențiale pentru un oraș sustenabil, deoarece o populație în creștere stimulează cererea de locuințe. Dar, pentru că trebuie să creștem sustenabilitatea orașelor existente, care sunt deja construite și locuite și ocupă o cantitate finită de spațiu, cea mai viabilă soluție pentru a înlocui stocul de locuințe vechi (unele proprietăți vechi au pierderi de căldură mari) este renovarea acestora. Intervievat de Pierre-André de Chalendar pentru cartea sa, urbanistul și profesorul Sylvain Grisot vorbește despre cel mai recent concept al său: planificarea urbană circulară. „Ideea este de a aplica principiile economiei circulare (un model de producție și de consum care promovează partajarea, închirierea, renovarea și reciclarea) pentru a produce un oraș flexibil, capabil să se adapteze în permanență la nevoile în schimbare și care să optimizeze utilizarea terenurilor artificiale deja disponibile***".

Din ce în ce mai mulți oameni sunt de acord că a construi cu orice preț nu mai este o soluție. În 2011, multe țări europene s-au angajat în cadrul sistemului NNLT (No Net Land Take) să oprească pierderea terenurilor neamenajate în favoarea terenurilor dezvoltate de om până în 2050 și să compenseze orice teren nou luat prin „denaturalizarea" unor zone echivalente. Prin urmare, pentru a realiza No Net Land Take, trebuie să construim „orașul în oraș", fără a ocupa terenurile agricole care ne hrănesc. Rezultatul este o zonă urbană îmbunătățită, modificată, renovată și mai eficientă... fără expansiune.

  1. ORAȘUL SUSTENABIL FOLOSEȘTE NUMAI MATERIALE NATURALE

FALS

Termenii „natural" și „de origine biologică" sunt înșelători când vine vorba de materiale, deoarece dau impresia că sunt durabile și bune pentru sănătatea noastră și pentru mediu. Dar nu este întotdeauna așa. Plumbul este un material natural, de exemplu. Un material de origine biologică poate conține, de asemenea, aditivi toxici. Nu este atât de simplu pe cât pare!

Orașul sustenabil se concentrează, mai degrabă, pe materiale regenerabile sau reciclate, sau chiar pe materiale neregenerabile, dar reciclabile. Sunt excluse materialele care necesită prea multă energie pentru a fi transformate sau care sunt prea poluante pentru a fi transportate.

  1. A TRĂI ÎNTR-UN ORAȘ SUSTENABIL ÎNSEAMNĂ SĂ LIMITĂM CONSUMUL DE ENERGIE, CHIAR DACĂ TREBUIE SĂ NE FIE PREA CALD SAU PREA FRIG

FALS

Este adevărat contrariul. Orașul sustenabil este conceput pentru a ne garanta confortul termic, astfel încât să nu ne fie nici prea cald, nici prea frig. Cum? Pentru că într-un oraș sustenabil, inginerii dezvoltă soluții pentru această problemă, iar clădirile vechi sunt renovate cu materiale care garantează eficiența termică. Noile tehnologii facilitează recuperarea căldurii din apele reziduale pentru încălzire iarna și răcire vara. În același timp, acest sistem „reduce emisiile de CO2 - de la încălzirea sau răcirea clădirilor - cu 30 până la 70% și promovează încălzirea eficientă din punct de vedere energetic"**. Rezultatul este reprezentat de clădiri eficiente din punct de vedere energetic, izolate corespunzător și proiectate pentru a stoca căldura atunci când este frig și pentru a optimiza răcirea prin ventilarea naturală și pe timp de noapte în timpul verii. Unele pot chiar să își producă propria energie regenerabilă: clădiri cu energie pozitivă.

  1. TRANSPORTUL PERSONAL NU EXISTĂ ÎNTR-UN ORAȘ SUSTENABIL

PARȚIAL ADEVĂRAT

Dar, din nou, nu este vorba de a interzice lucruri. Toată lumea trebuie să se deplaseze în timp ce își desfășoară activitatea zilnică. Scopul este mai degrabă de a reduce „nevoia" de a călători, în special pentru deplasările scurte. Printre soluțiile emergente se numără diversitatea funcțională - amplasarea în apropiere a locuințelor, a facilităților, cum ar fi școlile, clădirile administrative, centrele de sănătate și magazinele - și dezvoltarea unor lanțuri scurte de aprovizionare pentru a limita transportul de bunuri. Dezvoltarea tehnologiei digitale pentru a promova munca la distanță, comerțul electronic, e-sănătatea și altele, reprezintă o altă modalitate de a reduce nevoia de transport. În cele din urmă, orașul sustenabil facilitează adoptarea și utilizarea micromobilității în locul mașinilor pentru anumite deplasări.

  1. UN ORAȘ SUSTENABIL IMPUNE RESTRICȚII CONSIDERABILE REZIDENȚILOR ȘI LE REDUCE CONFORTUL PERSONAL

FALS, DAR...

Trebuie să ne schimbăm. Promovarea dezvoltării unor orașe sustenabile este un proces pe termen lung. Deși tranziția nu ar trebui să îi pedepsească pe locuitorii din zonele urbane prin impunerea de restricții, trebuie să găsim modalități de a reduce deșeurile și călătoriile inutile. Este greu de susținut modul de viață „occidental" așa cum există în prezent. Însă, nu totul stă pe umerii locuitorilor. Menținerea aceluiași nivel de trai cu mai puține resurse va necesita o schimbare a modului în care funcționează piețele și voința politică de a impune reguli și reglementări, de a oferi sprijin financiar și de a institui un sistem adecvat de impozitare sau de stimulente fiscale. Pe scurt, o politică globală condusă de comunitate.

  1. ALEGERILE ȘI INIȚIATIVELE PERSONALE SUNT MAI PUȚIN IMPORTANTE DECÂT CELE COLECTIVE

FALS

Deși o mișcare mai sustenabilă prin intermediul organizațiilor, reglementărilor, legislației este, desigur, ideală, avem totuși nevoie de inițiative individuale pentru o bună funcționare. Inițiativele comune ajută la reducerea individualismului și la crearea unui oraș al solidarității și al inteligenței colective.

  1.  ORAȘUL SUSTENABIL ESTE UN ORAȘ AL DESCREȘTERII

FALS

„Descreșterea implică o scădere a bogăției economice a unui teritoriu sau chiar dispariția unei civilizații", explică Philippe Outrequin. Dar, nu asta presupune dezvoltarea unui oraș sustenabil. Ea implică un alt tip de creștere. Un tip de creștere în care resursele neregenerabile, pământul și natura cresc în valoare. Este vorba despre sfârșitul financiarizării economiei și revenirea la o economie centrată pe oameni.

  1.  ESTE UN ORAȘ AUTOSUFICIENT

FALS

Deoarece un oraș nu poate produce tot ceea ce are nevoie pentru a funcționa, urmărirea autosuficienței este o cale spre descreștere, în timp ce orașele sustenabile au sens doar atunci când oamenii cooperează. „Sustenabilitatea” unui oraș îl poate face atrăgător și diferit, dar trebuie să existe o consecvență a solidarității cu mediul înconjurător.

  1.  ÎNTR-UN ORAȘ SUSTENABIL, TOT CEEA CE FACEM VA FI CONECTAT, DE LA DEȘEURI LA CONSUM ȘI CĂLĂTORII

PARȚIAL ADEVĂRAT

Dar să fim sinceri: acest lucru se întâmplă deja în nenumărate orașe din întreaga lume, „sustenabile" sau nu.

În 2009, de exemplu, San Francisco a decis să ofere rezidenților acces liber la datele municipale în scopul îmbunătățirii orașului. De atunci, au fost dezvoltate peste 60 de aplicații în domeniul sănătății, al mobilității și al biodiversității, care au ajutat la îmbunătățirea vieții locuitorilor. În Singapore, facturile online de gaz și electricitate permit clientului să își vadă consumul, dar și să compare consumul din cartier, pentru a-l putea adapta în consecință.

Mai degrabă decât pe control și represiune, orașul sustenabil se concentrează pe educația și cultura locuitorilor și a generațiilor viitoare.

  1.  ESTE UN ORAȘ ECOLOGIC

ADEVĂRAT

Dar nu uitați, cuvântul ecologic este cu dublu sens. Un oraș sustenabil este ecologic în sens științific, deoarece conservă biodiversitatea și acordă prioritate dinamicii ecosistemelor, materialelor pe care le utilizează și, mai ales, rezilienței sale - cu alte cuvinte, capacității de a se adapta la condițiile meteorologice viitoare. Dar, asta nu înseamnă neapărat că este „ecologic" din punct de vedere politic sau că este condus de un partid „verde".

  1. ESTE UN ORAȘ INCLUZIV

ADEVĂRAT

Egalitatea de șanse, egalitatea de gen, incluziunea persoanelor cu dizabilități și egalitatea între generații sunt esențiale pentru construirea unui oraș sustenabil.

 

****

* Philippe Outrequin este autorul cărții L'urbanisme durable. Concevoir un éco-quartier (publicat de Le Moniteur, Mai 2011) și Nouvelles architectures écologiques (publicat de Le Moniteur, Mai 2016)

** În The Urban Challenge. Reviving the desire to live in a city de Pierre-André de Chalendar (publicat de Odile Jacob, Mai 2021)

*** În “Manifesto for circular urban planning” de Sylvain Grisot (publicat de Dixit.net, Februarie 2020)