Cum transformăm un mediu interior poluat într-o casă sănătoasă?
Oamenii tind să-și petreacă majoritatea timpului în interior deoarece mulți dintre aceștia trăiesc în orașe și în comune dezvoltate. Când nu suntem acasă, lucrăm, învățăm sau chiar ne angajăm în activități distractive, în special în spații închise, amenajate special în acest sens. Astfel că, 90% din timpul nostru este ocupat cu activitățile de interior. Prin urmare, este esențial să se asigure un mediu interior de calitate: confortabil, productiv și sănătos, urmând parametri bine reglementați și totodată practici de proiectare care iau în considerare: temperatura, iluminatul, poluarea fonică, ventilația adecvată și calitatea aerului pe care îl respirăm. Acest aspect este deosebit de important, deoarece, contrar a ceea ce am putea crede, poluarea aerului este mult mai mare în interior decât în exterior.
Aerul interior nu numai că poate provoca disconfort și poate afecta productivitatea, dar ar putea deveni foarte bine o potențială amenințare pentru sănătatea ocupanților, deoarece ar putea conține: o gamă largă de poluanți, particule și contaminanți biologici, inclusiv substanțe chimice volatile. Aceste elemente tind să se manifeste în împrejurimile noastre imediate, încorporate în multe dintre materialele de construcție, finisare sau chiar de uz zilnic. Nivelurile crescute de expunere pot cauza probleme de sănătate, cum ar fi: astmul bronșic, infecțiile și intoxicația. De fapt, aproape jumătate din toate bolile respiratorii sunt cauzate sau agravate de calitatea slabă a aerului interior.
În plus, unii dintre acești contaminanți nu pot fi ușor de detectat și de simțit de către locuitori, ceea ce îi expune la riscuri pentru sănătate. Prin urmare, este important să aflăm despre diferiții poluanți care sunt emiși sau generați de majoritatea materialelor și produselor care modelează spațiile pe care le locuim zilnic. Vom explora consecințele alegerii unora dintre cele mai comune materiale și vom prezenta câteva produse „active” ca alternative, care ar putea chiar ajuta la îmbunătățirea calității aerului din interior.
Este surprinzător să știm că, în multe cazuri, poluarea aerului este de 100 de ori mai mare în interior decât în exterior. Acest lucru ne-ar determina să luăm în considerare numeroasele tipuri și surse de poluanți care există în mediul nostru cotidian constant.
Ce sunt exact acești poluanți atmosferici și cum se manifestă acasă?
Contaminanții din interior sunt de diferite dimensiuni și compoziții. Aceștia ar putea fi micro-organisme precum ciupercile, ce includ mucegaiul, care se dezvoltă pe diverse suprafețe. Mucegaiul tinde să crească în medii umede și calde (70% până la 95% nivel de umiditate) și poate fi găsit în spații slab ventilate sau în materiale umede. Mucegaiurile pot elibera particule de spori în aer, contribuind la răspândirea lor și dăunând sănătății ocupanților.
Alte tipuri de poluanți din categoria micro-organismelor sunt bacteriile, organisme vii unicelulare care se găsesc în jurul nostru, fie că sunt pe suprafețe, în aer, în praf sau în apă. În timp ce majoritatea bacteriilor sunt în general inofensive, unele specii pot fi dăunătoare, în special pentru ocupanții vulnerabili. Există mai multe surse de bacterii în interior, acestea putând fi emanate din aerul exterior, de la locatari (de exemplu, materialul zilnic adus în casă) sau de la sistemele de ventilație întreținute necorespunzător.
Unii poluanți biologici ar putea fi, de asemenea, moleculari ca endotoxinele, care sunt complexe moleculare transportate de anumite bacterii. Alergenii sunt, de asemenea, contaminanți de tip molecular care pot proveni de la spori de mucegai, insecte, animale de companie, rozătoare și așa mai departe.
Particulele, inclusiv virusurile și polenul, constituie a treia formă de contaminanți ai aerului interior. De asemenea, acestea sunt de obicei aduse în casă din surse exterioare (gazde sau fluxuri de aer).
Există mai multe surse comune pentru particulele aero-purtate care ar putea emana din: aerul exterior, produse de curățare și fum. De asemenea, se pot dezvolta datorită proiectărilor ineficiente care cauzează o circulație și o ventilație a aerului inadecvate.
Ar trebui menționați și alți contaminanți ai aerului interior. Dioxidul de carbon (CO2) este un poluant al aerului din interior, care poate avea efecte nocive asupra bunăstării oamenilor; însă principala sa sursă de emisie în interior este creată pur și simplu prin exhalarea ocupanților, fumul de tutun sau prin arderea aparatelor de uz casnic. Având în vedere că valorile tipice ale CO2 în aerul exterior sunt cuprinse între 300 și 500 ppm, acestea tind să fie mult mai ridicate în interior, cu o concentrație maximă recomandată între 600 și 1000 ppm, în funcție de standardele adoptate.
În ceea ce privește compușii organici volatili (COV), dintre care formaldehida fiind cea mai frecventă, aceștia pot proveni de la materialele de construcție și de finisare, fabricate sau naturale deopotrivă, dintre care lianți, cleiuri, straturi de acoperire, vopsele și chiar lemn. Aceștia ar putea proveni, de asemenea, din mobilierul din casă (țesături și covoare) sau de la produsele chimice de curățare zilnică. COV-urile sunt extrem de îngrijorătoare, deoarece se pot evapora cu ușurință la temperatura camerei și se găsesc în concentrații mult mai mari în interior, din cauza lipsei luminii UV oxidante în interior.
În cele din urmă, unii contaminanți gazoși obișnuiți, cum ar fi gazul Radon, se găsesc pur și simplu în pământ prin descompunerea uraniului prezent în mod natural în sol și apă și s-ar răspândi în case prin aer și prin fundațiile clădirilor.
Cu toate acestea, diferitele micro-organisme se comportă diferit în mediile standard. De exemplu, când există anumite condiții favorabile (temperatură, disponibilitatea apei, nutrienți etc.), bacteriile sau ciupercile (inclusiv mucegaiurile) se înmulțesc și proliferează. Acest lucru este valabil în apă, în aer și pe suprafețe neînsuflețite. Cu toate acestea, virusurile supraviețuiesc doar pentru anumite perioade finite în astfel de medii. Sunt inerte în afara gazdei lor și nu se pot înmulți. De aici și necesitatea de a include o soluție care să trateze toate formele de poluanți în condiții diferite.
Efectele contaminanților aerului interior asupra sănătății oamenilor
Unele tipuri de poluanți din aerul interior au fost, de asemenea, corelate cu durerile de cap și problemele de concentrare, deoarece mai multe studii au sugerat că nivelurile crescute de CO2 afectează performanța oamenilor. Rezultatele au arătat că funcția cognitivă ar fi mai puțin eficientă cu rate mai mari de CO2. Acest lucru a dovedit că aerul interior poluat afectează performanța și productivitatea.
Alte substanțe chimice și contaminanți (COV dintre care și formaldehida) au fost, de asemenea, suspectați că afectează concentrația ocupantului. În plus, acestea ar putea provoca probleme mai grave, cum ar fi iritații, reacții alergice, infecții și intoxicații. Colegiul American de Alergologie, Astm și Imunologie a declarat, de asemenea, că 50% din toate bolile respiratorii sunt cauzate sau agravate de calitatea slabă a aerului din interior.
Ratele recomandate pot fi găsite în diverse standarde, printre care ASHRAE 62.1 sau chiar unele ghiduri ale OMS. Aceste referințe sunt o resursă valoroasă în timpul proiectării oricărui tip de spațiu, deoarece specifică ratele de ventilație necesare pentru construcțiile noi și totodată cele necesare pentru a îmbunătăți calitatea aerului interior din clădirile existente. Multe dintre aceste standarde evidențiază, de asemenea, nivelurile maxime de contaminanți aerieni (specifice fiecărui poluant) necesare pentru a menține o calitate acceptabilă a aerului interior.
Cu toate acestea, măsurarea contaminanților biologici nu este încă o opțiune ușoară și accesibilă pentru utilizatorii obișnuiți ai clădirilor. Prin urmare, ratele inadecvate de poluanți din aerul interior sunt rareori detectate înainte de apariția disconfortului fizic și a unor potențiale complicații de sănătate. Deoarece este greu de controlat sau remediat ceea ce nu poate fi măsurat, proiectanții ar trebui să apeleze la soluții preventive de proiectare eficiente pentru a reduce și controla poluarea aerului din interior.
Care sunt provocările?
În afară de imposibilitatea ocupanților de a măsura cu ușurință și în mod constant ratele de poluanți din aerul interior, trebuie evidențiate și alte dificultăți. Spre exemplu, un COV și alți contaminanți gazoși nu pot fi filtrați sau captați.
Un alt aspect de reținut ar fi acesta: contaminanții biologici nu pot exista în mediul nostru decât dacă au apă lichidă. Umiditatea favorizează creșterea și propagarea poluanților din aerul interior. Apoi, din nou, nivelurile moderate de umiditate cuprinse între 30% și 60% sunt, de asemenea, un mijloc de a atinge confortul interior.
Care sunt cele mai bune strategii de remediere?
O bună arhitectură și un design pe măsură sunt cele mai importante mijloace de reducere și control al creșterii poluanților din aerul interior. Arhitecții ar trebui să ia în considerare mai mulți parametri chiar înainte de a începe proiectarea unei case sau a unei clădiri pentru a garanta confortul și bunăstarea viitorilor ocupanți. Ventilația adecvată, expunerea la lumina naturală, izolarea anvelopei clădirii și materialele non-toxic din surse durabile sunt practici care ar trebui luate în considerare. O mentalitate bazată pe confort ar trebui, în mod ideal, adoptată, din faza de pre-proiectare până la întreținerea ulterioară predării. Există multe soluții de proiectare inteligentă pentru a asigura o calitate ridicată a aerului interior.
Ventilația naturală adecvată este una dintre primele considerente pe care trebuie să le avem în vedere la proiectarea unei case. Orientarea clădirii și o dispunere bine studiată a deschiderilor ar promova un flux de aer eficient prin spațiul construit (ventilație încrucișată, turnuri de răcire). Un alt aspect este și implementarea unui sistem de ventilație hibrid funcțional în interior care ar contribui la diluarea unor contaminanți.
Pe lângă proiectarea unei locuințe aerisite corespunzător și bine controlată, arhitectul ar trebui să aibă în vedere gestionarea scurgerilor de aer din clădire prin menținerea unei presiuni stabile a aerului interior. Chiar dacă ventilația naturală este importantă, aceasta implică, de asemenea, că orice aer pierdut trebuie înlocuit pentru a avea o presiune neutră a aerului interior / exterior. Este esențial să nu se permită infiltrații de aer necontrolate, deoarece acest lucru ar putea aduce poluanți suplimentari.
În ciuda faptului că ventilația naturală este în general preferată deoarece este considerată ca fiind lipsită de CO2 și ca majoritatea sistemelor mecanice standard utilizează multă energie, ar putea apărea riscuri prin reînnoirea aerului natural nestudiat în casă, deoarece emisiile din exterior, cum ar fi poluarea din trafic și alte microparticule, ar putea fi aduse în interior. Izolarea spațiilor de legătură este un mod de a minimiza efectul de coș. Deconectarea spațiilor și compartimentarea reprezintă un alt aspect luat în considerare în timpul proiectării.
În plus față de cele de mai sus, cel mai eficient mijloc ar fi, implementarea unor sisteme inteligente de ventilație mecanică / climatizare cu filtrare adecvată și recuperare de căldură / frig. Complementare ventilației naturale, sistemele artificiale de încălzire și răcire interioară ar putea fi echipate cu filtre specifice care să reducă rata particulelor aeriene.
Standardele eficiente de ventilație și filtrare pot fi, de asemenea, revizuite prin intermediul raportului Science for Policy (Știință pentru politici) al Joint Research Center (JRC). Este o bază informativă de standarde europene la care se poate reveni, deoarece introduce Raportul HELTHVENT WP5 (2012) care evaluează standardele de ventilație legate de calitatea aerului interior și le compară între 16 țări. Este un document deosebit de important de urmărit, mai exact recomandările de filtrare a ventilației mecanice care încă nu sunt aplicate prea des în locuințele europene.
Un alt pas extrem de important ar fi controlul umidității și promovarea dezumidificării. O fundație uscată cât și anvelopa clădirii sunt esențiale pentru menținerea unei rate de umiditate controlată, care ar fi confortabilă pentru ocupanți, dar care să împiedice dezvoltarea mucegaiurilor sau a altor poluanți. Căutarea unor materiale uscate de construcție și finisare este, de asemenea, un pas bun pentru promovarea unei calități ridicate a aerului interior.
În cele din urmă, una dintre cele mai eficiente modalități de a atenua propagarea contaminanților din aerul interior este alegerea celui mai bun material. Este posibil să se reducă și să se elimine sursele de poluare. Acest lucru se poate face prin utilizarea unor materiale moderne non-toxice, care sunt create special pentru construcții și utilizări sigure în interior. Căutarea articolelor cu etichetă ecologică sau certificate de sănătate este o soluție bună pentru a diminua poluarea aerului din interior. Proiectarea clădirilor și a locuințelor cu articole fabricate cu ajutorul noilor tehnologii poate contribui, de asemenea, la obținerea unor certificări mult râvnite, cum ar fi BREEAM, LEED și WELL (sisteme de evaluare).
Materiale precum plăcile din gips-carton Rigips® Activ'Air® și plafoane cu tehnologia Activ'Air® (ex. Gyptone®, Rigitone®) captează, rețin și descompun până la 70% nivelul de formaldehidă din aerul interior, în condițiile utilizării a 1 mp placă la 1 mc volum interior. Acestea oferă o tehnologie pasivă și, prin urmare, de lungă durată, nu necesită întreținere și sunt mai eficiente în reducerea formaldehidei decât ventilația suplimentară.
Saint-Gobain deține un brevet Internațional pentru tehnologia revoluționară Activ’Air®. Eficacitatea acestei tehnologii a fost atent analizată și demonstrată în laborator. Eficacitatea sa este imediată, de durată, testată chiar și cu diverse tipuri de finisaje și decorațiuni: tapet din hârtie, tapet din fibră de sticlă, vopsea minerală, vopsea acrilică. Testările au fost efectuate de institutul independent ECO din Cologne și de Grupul de laboratoare EUROFINS din Danemarca, conform ISO 16000 – 23. Produsul a primit stampila “Aprobat” din partea Institute for Building Biology (IBB) din Rosenheim. Această stampilă evidențiază capacitatea sa de a contribui la o viață sănătoasă, în paralel cu rolul activ la protecția mediului.
Alegerea acestor materiale este una dintre cele mai simple modalități de a menține o calitate sigură a aerului interior, deoarece oferă o soluție mai practică și mai accesibilă pentru construcții noi, dar și pentru proiecte de restaurare și renovare. Materialele cu tehnologia Activ'Air® sunt așadar modalitatea ideală de a contracara formaldehida dintr-o casă. Activ'Air® funcționează chiar și după mai multe renovări, reducând permanent nivelul de formaldehidă.
După cum au arătat ultimele luni, oamenii se pot confrunta cu noi riscuri din punct de vedere al sănătății. Dacă sunt neîntreținute, necontrolate și proiectate necorespunzător, casele noastre pot adăposti mulți poluanți atmosferici, provocând disconforturi ușoare și grave deopotrivă. Câteva alegeri inteligente ar fi, prin urmare, de mare folos, gestionând în mod conștient calitatea ambientală a spațiilor și sporind bunăstarea noastră generală.
Articol scris în colaborare cu ArchDaily