Gazele eliberate de compuși într-o mare varietate de produse moderne (vopsele, pardoseli, mobilier, produse cosmetice, spray-uri) pot avea o serie de efecte dăunătoare asupra sănătății - de la diminuarea atenției și a puterii de concentrare până la tulburări respiratorii. Tot astfel, poluanții chimici și biologici, precum și alte elemente fără miros, ne afectează sănătatea și confortul și pot provoca dureri de cap, oboseală, alergii și alte reacții dăunătoare.
 
Deși am devenit conștienți de importanța calității aerului în spațiul exterior, mai ales datorită știrilor despre orașele poluate, nu proiectăm aceleași temeri și în ceea ce privește calitatea aerului din interiorul locuințelor sau birourilor noastre  (în special în clădirile care folosesc aerul condiționat). Din păcate, foarte adesea nici aerul interior nu este curat și ne poate face rău fără știrea noastră. Cu toate acestea, datorită produselor și soluțiilor moderne, arhitecții și inginerii pot proiecta spații care să garanteze un aer curat, lipsit de factori nocivi.
 
 
 
Calitatea aerului interior (IAQ) cuprinde o varietate de factori, inclusiv temperatura, umiditatea și concentrația de poluanți. În general, totuși, IAQ se referă la confortul, sănătatea și bunăstarea ocupanților clădirii. În consecință, în timp ce poluanții și particulele pot fi măsurate în mod obiectiv, există și o componentă subiectivă a IAQ. Factori precum vârsta, sexul și chiar naționalitatea și cultura pot afecta modul în care un individ percepe calitatea aerului. Percepția umană a calității aerului se realizează în primul rând prin mirosuri, deoarece alte tipuri de iritații senzoriale necesită mult mai multă poluare pentru a produce efecte vizibile, afectând în același timp sănătatea. Cu toate acestea, chiar și atunci când nu este percepută în mod conștient, calitatea slabă a aerului poate avea efecte negative asupra ocupanților clădirii pe termen scurt și lung.
 
Funcția unei clădiri, precum și caracteristicile celor care o ocupă, pot determina atât standardele acceptabile pentru calitatea aerului interior, cât și posibilele consecințe dacă acestea nu sunt atinse. De exemplu, spitalele și școlile sunt spații care acomodează persoane mai vulnerabile, prin urmare, efectele unei calități slabe a aerului pot fi și mai dăunătoare. Calitatea slabă a aerului într-un spital poate duce la infecții ale pacienților și la răspândirea bolilor, dar poate afecta și lucrătorii din domeniul sănătății, scăzând productivitatea și capacitatea acestora de a oferi îngrijire eficientă. S-a demonstrat că ventilația naturală și lumina zilei scad timpul de recuperare și îmbunătățesc sănătatea mintală a pacienților.
 
Clădiri proiectate pentru a atinge standardele de calitate a aerului interior
 
În climatele mai dure, de multe ori abordarea este de a proiecta clădiri cât mai bine izolate. Însă izolația și etanșeitatea la aer pot păstra poluanții în interiorul clădirii și pot duce la un IAQ slab, ceea ce crește importanța unui sistem de ventilație bun. Sistemele de ventilație pot utiliza ventilație naturală, ventilație mecanică sau un hibrid al ambelor. Caracteristicile cheie ale unui sistem de ventilație, în ceea ce privește calitatea aerului, sunt frecvența suficient de mare de schimbare a aerului și aerul curat furnizat. 
 
 
Într-un sistem de ventilație mecanică, se pot utiliza fie detectoare automate, fie manuale, pentru a determina momentul optim de declanșare a acestuia. Sistemele automate pot fi setate cu un cronometru sau programate pentru a detecta nivelurile de poluanți, cum ar fi CO2, și sunt cea mai eficientă opțiune. Cu toate acestea, controlul manual poate crește percepția de confort a ocupanților. Un alt factor important în ceea ce privește sistemele mecanice este întreținerea acestora. Chiar și cel mai bine conceput (și construit) sistem de ventilație nu va funcționa conform obiectivelor dacă nu este întreținut în mod regulat, de exemplu dacă filtrele de aer nu sunt schimbate în mod regulat.
 
 
 
O altă opțiune este ventilația naturală, care elimină echipamentele mecanice și conductele costisitoare din schema de proiectare, oferind în același timp costuri de funcționare mai mici. Locuitorii clădirii se bucură de beneficiile psihologice ale contactului cu natura. Cu toate acestea, ventilația naturală nu poate fi controlată și, prin urmare, vor exista momente în care nu va fi suficientă. Diversele tipuri de climă, dar și tipuri de clădiri creează, de asemenea, provocări suplimentare în ceea ce privește ventilația naturală, în principal din cauza poluării aerului și a zgomotului exterior, dar și a diferențelor extreme de temperatură interior/exterior.
 
O altă strategie este de a încorpora plantele în designul clădirilor, printr-un perete verde sau o zonă de plantare interioară. Plantele nu numai că filtrează dioxidul de carbon precum și unele substanțe chimice dăunătoare din aer, dar principiile biofiliei afirmă că, dacă oamenii se află în contact cu natura, aceștia se bucură de stare de bine mintală și fizică. Cu toate acestea, plantele nu pot rezolva singure problemele de calitate a aerului unei clădiri. 
 
 
Poluarea aerului este cel mai răspândit factor nociv din mediul ambient, în special în țările în curs de dezvoltare, cu aproximativ 7 milioane de decese anual la nivel mondial. Cu toate acestea, arhitecții și inginerii au astăzi la dispoziție materiale și soluții care contribuie profund la proiectarea de clădiri ce vor asigura o bună calitate a aerului. Deoarece ne petrecem cea mai mare parte a timpului în interior, efortul și investițiile noastre trebuie să fie direcționate pentru a ne asigura că aerul pe care îl respirăm ne ajută să ne păstrăm sănătatea. 
 
Articol realizat în colaborare cu ArchDaily