Va fi renovarea specializarea arhitecturală a viitorului?
Alegerea arhitecților Lacaton & Vassal pentru care au primit Premiul Pritzker 2021 a fost, înainte de toate, emblematică. Sub deviza „niciodată nu demola, nu îndepărta sau nu înlocui, întotdeauna adaugă, transformă și reutilizează", duo-ul francez și-a construit o carieră axată pe renovarea clădirilor, oferindu-le calitate spațială, eficiență și programe noi.
Abordarea lor contrastează cu cea mai mare parte a arhitecturii pe care suntem obișnuiți să o onorăm: lucrări emblematice, impunătoare și grandioase. De asemenea, contrastează cu noțiunea de tabula rasa, de a construi sau de a reconstrui de la zero, atât de bine reprezentată în Ville Radieuse a lui Le Corbusier și care a fascinat arhitecții și urbaniștii de la acea vreme.
Fie ca urmare a cerințelor de sustenabilitate aflate în vogă în prezent, fie pur și simplu pentru că există deja suficiente clădiri în întreaga lume, sarcina de a reabilita spații și clădiri a fost considerată un motor important al schimbării. În general, accentul se pune pe concentrarea eforturilor asupra spațiilor interioare, acordându-se o atenție deosebită calității mediului și confortului locuitorilor, pe lângă adaptarea utilizărilor la cerințele contemporane. Întrebarea principală se învârte în jurul modului de actualizare (sau chiar de automatizare) a clădirilor din trecut, pentru a le adapta noilor nevoi de eficiență, durabilitate și bunăstare.
De la simple schimbări de aspect sau ale fațadei, modificări ale mobilierului până la recalificări totale ale clădirilor, sectorul renovărilor a mobilizat întotdeauna o cantitate mare de resurse. Odată cu pandemia COVID-19 și cu nevoia bruscă de a petrece mult timp acasă și de a o transforma în birou, școală sau sală de sport, companiile au observat o creștere a cererii, în special în Europa și în Statele Unite. Intervenția într-un context construit poate părea simplă, dar implică numeroase complexități. Realitatea este că lucrările de renovare sunt mult mai complicate și aduc o serie de incertitudini față de clădirile construite de la zero, necesitând proiecte complete, însă având un anumit grad de flexibilitate, un management al construcției mai riguros și chiar necesitatea unor modificări în timpul procesului. Din acest motiv, o importanță mare o au forța de muncă specializată, precum și consilierea din partea experților.
De obicei, se face o diferențiere între termenii legați de renovare, care pot varia chiar în funcție de țări și regiuni. De exemplu, o renovare poate fi definită ca fiind îmbunătățirea sau modernizarea unei părți sau a întregii structuri existente. Atunci când renovarea se concentrează pe actualizarea tehnologiilor și a infrastructurii actuale la cerințele contemporane, se folosește mai mult termenul de modernizare. Cuvântul reabilitare este de obicei atribuit tipului de intervenție care presupune o schimbare de utilizare în programul clădirii construite, dar care vizează și actualizarea și o reflectare asupra spațiilor, ca în cazul tuturor reformelor. Același lucru este valabil și pentru alte denumiri, precum „renovare" și „remodelare", care sunt toate variații sub umbrela „reformei". Pe de altă parte, termenul de restaurare este utilizat atunci când clădirea are o valoare istorică, iar intervenția sa este în general ghidată de orientări mai stricte, pentru a nu deprecia clădirea originală.
Oricare ar fi termenul folosit, atunci când se renovează o clădire, în loc să fie demolată, se valorifică o mare parte din resursele materiale prezente, reducând utilizarea și exploatarea materiilor prime și, în unele cazuri, păstrând memoria și materialul urban original. Un alt factor care face ca renovările să fie prietenoase cu mediul înconjurător este faptul că, prin modernizarea clădirilor, se poate profita de ocazie pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic și mai confortabile pentru ocupanți. Acest lucru se poate face, de exemplu, printr-o mai bună izolare termică, închideri mai bine etanșate și vitraje moderne, cu sisteme de încălzire mai sustenabile și mai eficiente, de exemplu, care, în cele din urmă, reduc consumul de energie și emisiile de carbon aferente. În plus, trebuie avută în vedere și toată energia utilizată în extracția, prelucrarea, transportul, asamblarea, instalarea materialelor, demolarea și descompunerea asociate ciclului de viață. Așa-numita Renovare Energetică a fost identificată ca o sarcină promițătoare pentru viitorul arhitecturii.
Potrivit lui Pierre-Emmanuel Thiard, „Renovarea, în loc de construirea de la zero, înseamnă, de asemenea, reducerea ocupării terenurilor și asigurarea unui echilibru mai bun în ecosistemele urbane. În al doilea rând, este un sector creator de valoare, care, pe măsură ce se dezvoltă, devine un creator important de locuri de muncă la nivel local. În cele din urmă, renovarea energetică facilitează bunăstarea fizică a ocupanților clădirilor și contribuie, pe paliere diferite, la reducerea deficitului de combustibil și la creșterea puterii de cumpărare."
Inițiativa lansată în iunie 2020 de către Comisia Europeană, denumită "Valul de renovare", evidențiază importanța globală a acestui sector. Conform raportului, clădirile reprezintă una dintre cele mai mari surse de consum de energie din Europa (reprezentând peste o treime din emisiile de carbon din Uniunea Europeană) iar în prezent, aproximativ 75% dintre clădirile din UE nu sunt eficiente din punct de vedere energetic, având o taxă anuală de reînnoire foarte mică. Renovarea clădirilor publice și private este o acțiune esențială și a fost identificată în Acordul Verde European ca fiind o inițiativă-cheie pentru a stimula eficiența energetică în acest sector și pentru a atinge obiectivele. Strategia vizează dublarea ratelor anuale de reînnoire energetică în următorii 10 ani, urmărind în același timp reducerea emisiilor de carbon și îmbunătățirea calității vieții oamenilor.
Pe baza articolului scris de Katarzyna WARDAL, membră a Euroace (Alianța Europeană a Companiilor pentru Eficiență Energetică în Clădiri), Covid-19 a dezvăluit inegalități inacceptabile în materie de locuințe în Europa, milioane de europeni fiind izolați în medii de slabă calitate, expuse la frig și umiditate, dar care sunt și extrem de costisitoare de întreținut. Renovarea energetică a clădirilor la scară europeană este o modalitate avantajoasă pentru toate părțile implicate de a atinge neutralitatea climatică.
Grupul Saint-Gobain a lansat în 2021 Manifestul "Angajament pentru energii regenerabile (ENGAGÉS POUR LA RÉNOVATION ÉNERGÉTIQUE)", care subliniază faptul că renovările energetice sunt extrem de necesare pentru planetă, deoarece reduc semnificativ consumul de energie al clădirilor, îmbunătățesc confortul de viață, reduc facturile la energie și creează noi locuri de muncă, de-a lungul întregului lanț implicat în construcțiile civile. Documentul abordează modul în care planurile ambițioase de sprijinire a renovării energetice, din ultimii 15 ani în Franța, au sfârșit prin a avea puține rezultate practice. Pe lângă dezvoltarea de materiale și soluții sănătoase și durabile care aduc confort și performanță spațiilor de locuit, compania s-a concentrat pe oferirea de consultanță și expertiză pentru proiecte, punând clienții în contact cu profesioniști calificați; formând peste 10.000 de oameni anual în probleme de mediu și alocând timp de lucru din partea angajaților pentru a oferi consultanță în proiecte de renovare în beneficiul celor mai defavorizați.
Inițiativa este interesantă deoarece, după cum s-a menționat deja, renovările și reformele depind în mare măsură de forța de muncă specializată, de cunoștințele tehnice și de o industrie a materialelor de construcții civile. Resursele guvernamentale sunt esențiale, dar este vital ca acestea să fie stabilite în mod corespunzător, astfel încât să îi ajute pe cei care au cu adevărat nevoie. În Brazilia, de exemplu, de câțiva ani se duce o luptă pentru promulgarea Legii privind asistența tehnică gratuită, care permite acordarea de asistență tehnică publică gratuită în proiectele de locuințe pentru familiile cu venituri lunare reduse. Este un fond de resurse publice care face posibilă angajarea de profesioniști în domeniul arhitecturii și ingineriei pentru a construi și renova locuințe.
Această schimbare de paradigmă tinde, de asemenea, să schimbe focusul practicii profesionale și chiar a formării noilor arhitecți - în loc să acorde mai multă valoare clădirilor iconice construite de la zero, să dezvolte forme mai bune de intervenție asupra clădirilor existente. Acest lucru include totul, de la realizarea unui proces mai complet și mai didactic de studii și documentare a lucrărilor, până la diseminarea materialelor și a tehnicilor de construcție care pot crește eficiența energetică a renovărilor.
Este o clădire modernă și foarte eficientă cu adevărat sustenabilă dacă, pentru a fi construită, mai întâi a trebuit demolată o structură veche care funcționa corect? Aceasta este întrebarea principală a acestui articol de Thomas de Monchaux. Viitorul arhitecturii s-ar putea să se concentreze mai mult pe adaptarea a ceea ce există deja decât pe construirea de noi clădiri. Și, având în vedere că discutăm de un sector care consumă cantități uriașe de resurse și emite multe emisii de carbon, poate fi, de asemenea, un motor de relansare economică, al cărui produs poate fi reprezentat de locuințe și clădiri mai confortabile și mai eficiente pentru locuitorii săi, ținând cont și respectând particularitățile acestora. Este un domeniu al arhitecturii care are încă mult loc de dezvoltare și care pare foarte promițător. Prin reunirea profesioniștilor și a întregii industrii implicate în construcțiile civile, rezultatul poate avea un impact deosebit și este esențial ca arhitecții să fie pregătiți pentru toate aceste provocări.
Articol scris în colaborare cu ArchDaily