Degradarea mediului și accelerarea schimbărilor climatice au avut un impact direct asupra calității vieții și a sănătății noastre. Acest lucru a determinat noi trenduri, o tendință orientată spre construirea unui mediu mai responsabil și durabil, cu grijă față de mediul înconjurător.
Potrivit ONU, peste 2000 de evenimente meteorologice extreme au fost înregistrate începând cu anul 2000. Printre cele mai recente se numără incendiile care s-au declanșat în Australia și pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii; Siberia a înregistrat temperaturi înalte record etc. Întrucât efectele crizei climatice se manifestă în moduri din ce în ce mai alarmante, este de datoria industriei construcțiilor - în prezent responsabilă pentru 39% din emisiile globale de gaze cu efect de seră - să își schimbe radical abordarea cu privire la sustenabilitate.
Conceptul de „decarbonizare” este un subiect abordat în discursurile politice și în evenimentele globale dedicate mediului înconjurător, însă, o atenție deosebită trebuie acordată și în domeniul arhitecturii. În prezent, clădirile sunt responsabile pentru 33% din consumul de energie globală și de 39% din emisiile de gaze cu efect de seră, indicând faptul că arhitecții joacă un rol semnificativ în combaterea schimbărilor climatice și în eficientizarea utilizării resurselor naturale. Una dintre cele mai importante modalități prin care acest obiectiv poate fi atins este prin procesul de decarboni
Oamenii pot supraviețui 30 de zile fără mâncare, 3 zile fără apă, dar doar 3 minute fără aer. Calitatea aerului determină în mod direct și profund sănătatea noastră, deși adesea aerul din interiorul locuințelor și birourilor poate fi mai puțin curat decât am spera. Mirosurile neplăcute ne fac să fim conștienți de aerul poluat deoarece acestea sunt percepute în mod conștient de creier și de sistemul nervos, permițându-ne să facem judecăți despre mediul ambient. Cu toate acestea, mulți iritanți și gaze nesănătoase nu sunt ușor de detectat prin simțul mirosului.
Atunci când condițiile termice dintr-o încăpere sunt adecvate, corpul nostru este în echilibru cu mediul și astfel poate să își desfășoare activitățile în mod normal. Pe de altă parte, atunci când într-un spațiu este prea cald sau prea rece, se vor produce modificări în corpul nostru ce ne vor afecta starea de bine. Disconfortul termic apare atunci când echilibrul termic este instabil, adică atunci când există diferențe între căldura produsă de corp și căldura pe care corpul o elimină.
Toate imaginile pe care ochii noștri le percep ne influențează sănătatea fizică și mintală, afectându-ne ceasul biologic (ciclul de somn și veghe), ritmul cardiac, funcționarea organelor, precum și starea psihică. Variabilitatea și dinamica iluminatului natural reprezintă pentru arhitecți și proiectanți o oportunitate de a identifica soluții inovatoare și de a contribui pozitiv la starea generală de bine a ocupanților.
Pe lângă factorul estetic, confortul constă în cinci aspecte-cheie ce contribuie la starea de bine a ocupanților, în special pentru omul modern care petrece în medie 90% din timp în spații închise. Pentru a le atinge, arhitecții și proiectanții trebuie să aibă, pe lângă o cunoaștere solidă a conceptelor care stau la baza celor mai bune practici, și o înțelegere profundă asupra modului de selecție a materialelor, responsabile pentru calitățile vizuale, termice și acustice ale spațiilor, dar și pentru calitatea aerului din spațiul de la birou și de acasă.
Într-o lume predominant urbană, care se confruntă în mod constant cu probleme precum generarea de deșeuri, deficitul de apă, dezastre naturale, poluarea aerului și chiar răspândirea de virusuri, este imposibil de ignorat impactul omului asupra mediului. Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă omenirea și este esențial să găsim modalități de a încetini procesul. În acest scop, obiceiurile noastre legate de producție, consumerism și urbanism vor trebui să se schimbe, altfel schimbările climatice și degradarea mediului vor continua să diminueze cal
Când vorbim despre eficiența energetică a clădirilor, inevitabil trebuie menționată izolația termică. Rareori o observăm într-o construcție finalizată, iar în desenele tehnice, izolația apare ca un strat subțire. Dar acesta este un element cu o importanță vitală, deoarece acționează ca o barieră în calea schimbului de căldură între interior și exterior, reducând cantitatea care se pierde iarna și care poate fi absorbită vara. Într-o clădire cu o bună izolare termică, este nevoie de mai puțină încălzire pentru a menține interiorul la o temperatură agreabilă, reducând totodată amprenta de carbon
