Când abordăm eficiența energetică și performanța proiectului, inevitabil vom vorbi despre anveloparea acestuia, printre alte aspecte. O soluție de succes într-o locație nu va fi întotdeauna eficientă în alta. Dar cum se aleg soluțiile pentru ca proiectele, în funcție de cerințele și contextul lor, să devină, de fapt, eficiente și performante?
Astăzi, sistemele pe bază de gips-carton și ipsos sunt prezente în aproape toate proiectele de arhitectură. Acestea permit finisarea clădirilor cu produse care oferă, printre altele, o ușoară implementare pe șantier, siguranță la incendiu și posibilitatea de reciclare, atât în structuri istorice, cât și în construcții complet noi. Din anul 1998, Saint-Gobain - unul dintre cei mai mari distribuitori ai acestor tipuri de sisteme - a premiat proiectele care au aplicat cel mai bine aceste soluții în proiectele lor, împărțindu-le în 6 categorii.
Criza climatică a fost un subiect intens dezbătut în ultimii ani, iar termeni precum "amprentă de carbon", "efect de seră", "aerosoli atmosferici" și mulți alții sunt deja elemente curente în vocabularul nostru. Un alt termen foarte răspândit este "net zero", sau emisii nete zero, utilizat ca obiectiv pentru clădiri sau pentru diferite industrii și țări. Practic, aceasta înseamnă că valoarea consumului de energie este zero.
Alegerea arhitecților Lacaton & Vassal pentru care au primit Premiul Pritzker 2021 a fost, înainte de toate, emblematică. Sub deviza „niciodată nu demola, nu îndepărta sau nu înlocui, întotdeauna adaugă, transformă și reutilizează", duo-ul francez și-a construit o carieră axată pe renovarea clădirilor, oferindu-le calitate spațială, eficiență și programe noi.
Într-un sondaj realizat în 2016 în rândul a 400 de angajați din SUA, Saint-Gobain a constatat că ocupanții clădirilor de birouri simțeau disconfort în mod obișnuit din cauza iluminării slabe, temperaturii, zgomotului și calității aerului, ceea ce a determinat compania să realizeze necesitatea de a îmbunătăți iluminatul și confortul termic în clădiri, menținând un consum redus de energie, fără a limita creativitatea de proiectare a arhitecților și clienților.
Oamenii tind să-și petreacă majoritatea timpului în interior deoarece mulți dintre aceștia trăiesc în orașe și în comune dezvoltate. Când nu suntem acasă, lucrăm, învățăm sau chiar ne angajăm în activități distractive, în special în spații închise, amenajate special în acest sens. Astfel că, 90% din timpul nostru este ocupat cu activitățile de interior. Prin urmare, este esențial să se asigure un mediu interior de calitate.
Orașele sunt atât de strâns legate de istoria omenirii încât rareori ne întrebăm de ce locuim în ele sau care este motivul pentru care ne grupăm în așezări urbane. Ciro Pirondi, arhitect brazilian, preciza că locuim în orașe pentru că ne place să avem cu cine să discutăm, în timp ce Paulo Mendes da Rocha definea orașul ca „realizarea arhitecturală supremă”. Orașul este lumea pe care omul o construiește pentru el însuși. Orașele reprezintă construcții colective imense, manuscrise și colaje de povești, realizări și pierderi.
Auzim tot mai des termenul de oraș sustenabil, dar știm cu adevărat ce presupune? Este mai verde și mai eficient din punct de vedere energetic decât un oraș tradițional? Ne va schimba stilul de viață? În acest articol, vom separa faptele de ficțiune privind orașele sustenabile.
Ventilația are două scopuri principale într-o cameră: eliminarea poluanților și furnizarea de aer curat, precum și satisfacerea nevoilor metabolice ale ocupanților, oferind temperaturi optime. Este binecunoscut faptul că mediile cu ventilație necorespunzătoare pot cauza probleme de sănătate ocupanților și, mai ales în clima caldă, disconfort termic.
